Preoţia sau primăria? "Oamenii Domnului" lasă sutanele pentru fotolii de consilieri și de primari

Preotii sunt gata să lase sutana pentru costum și cravată. Mai mulţi preoţi din ţară au anunţat că s-au decis sau că intenţionează să candideze pentru un post de consilier local, judeţean sau de primar, fie ca independenţi, fie din partea unor partide.

Şi asta chiar dacă Sinodul le interzice. Potrivit regulilor bisericești, slujitorii Domnului pot candida pentru un fotoliu în Consiliul Local sau Judeţean, doar ca independenţi şi doar după ce au binecuvântarea superiorilor din Biserică.

Unii preoţi s-au autosuspendat deja şi s-au înscris în diverse formaţiuni politice, aruncându-se în cursa electorală pentru alegerile locale din 5 iunie. Alţii, implicaţi în scandaluri sonore, precum sex cu minore, nu se feresc nici ei de bătălia electorală.

Spre exemplu, la Suceava, doi preoți candidează din partea PNL, părintele Paul Negoiță visează să devină primar al Buzăului, iar în Argeș, preotul-politician Emil constantinescu, implicat și într-un scandal de sex cu minore, vrea să fie membru al Consiliului Local.

Și la Cluj există un “om al Domnului” care vrea să fie edil, iar la Sibiu preotul Simion Săsăujan a trecut de partea PNL pentru a intra în Consiliul Local.

In România sunt 18.300 de biserici si doar 425 de spitale

Panouri publicitare cu mesajul “Nu-ţi lasă banii în plata Domnului” au apărut în apropierea Palatului Parlamentului, dar şi a zonei unde va fi amplasată “Catedrala Mântuirii Neamului”. Asociaţia Secular-Umanistă (ASUR) din România a amplasat aceste panouri în semn de protest faţă de scutirea bisericii de la impozitul pe venituri.


Asociaţia Secular-Umanistă din România (ASUR) protestează împotriva neimpozitării bisericii cu panouri publicitare. Românii care vor trece prin Piaţa Constituţiei pot afla de pe aceste panouri că în România sunt 18.300 de biserici şi doar 4.700 de şcoli generale şi 425 de spitale.


“În România, în ultimii 15 ani, s-a inaugurat câte o biserica nouă la fiecare două zile, nota de plată fiind achitată, într-o măsură semnificativă, de bugetul de stat sau de către bugetele locale. În România, în aceeaşi perioadă, din cauza unui buget insuficient alocat Ministerului Educaţiei, s-au desfiinţat peste 21.000 de unităţi de învăţămînt – echivalent cu dispariţia a patru şcoli în fiecare zi a fiecărui an!”, se arată într-un comunicat la ASUR.


Reprezentaţii asociaţiei au trimis o scrisoare deschisă adresată autorităţilor prin care se solicită taxarea activităţilor economice ale cultelor şi restricţionarea finanţării acestora din banul public.


“În România se doreşte extinderea bazei de impozitare, drept urmare sunt taxate medicamentele, pensiile, tichetele de creşă şi de masă. În Romania, cu toate că se doreşte extinderea bazei de impozitare, cultele religioase, deşi oferă servicii numeroase şi diverse, depăşind cu mult oficierea regulată a slujbei, îşi desfăşoară în voie activităţile lucrative, iar sume importante scapă de fiscalizare şi alimentează economia subterană”, susţin reprezentanţii ASUR.

sursa: realitatea.net

simtul proprietatii la romani